Faceți căutări pe acest blog

joi, 17 mai 2018

GREVA... NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE


Franta traieste de mai bine de 200 de ani cu iluzia revolutiei... reusite!
Poate pentru ca Napoleon le-a deturnat idealurile nascute pe baricate si gustul amar inca nu le-a trecut, cu toata gloria capatata prin el!

Ce ma impiedica sa deslusesc dragostea lor pentru... "contra" este tocmai paradoxul sub care se pot gasi militantii francezi de astazi, exaltati de vorbe fara pic de legatura cu realitatea, ramanand cumva incremeniti intr-un vis care nici macar nu le apartine ! 

Ca societatea s-a schimbat... nu e doar vina unora ci a tuturor! Lenea sociala de care sufera azi omenirea, a compromis si continua sa compromita democratia! 
Timpul ne va arata ce vom reusi sa punem in loc!

Introducerea poate e cam lunga...
Eu voiam sa va spun cate ceva despre GREVA!

Sunt destul de enervata de greva lucratorilor Societatii Cailor Ferate Franceze - falimentara ca antrepriza dar plina de pretentii! 
Sindicatele lor, conduse de niste personaje bizare, venite parca din timpul istoric '68.tist,  in loc de propuneri pt iesirea din criza,  revendica... mereu mariri salariale (salariile lor nefiind mici caci ele au crescut periodic, in ritmul grevelor facute tocmai in perioade de sarbatori ori vacante, astfel incat lovitura sa le reusesca) !

Cum greva este azi un cuvant aflat pe buzele tuturor m-am documentat, dorind sa vad si eu  "de unde ni se trage"!

Si am aflat!

Stricto-senso, cuvântul "greva", "grève", "grava", este de origine galică si desemna odata ceea ce noi am numi  azi "pietriș", mai exact aluviuni pietroase.
Prin secolul al XII lea, Parisul  se extinsese mult pe malul drept al Senei. In locul unde cele doua maluri erau mai apropiate, fluviul a adus aluviuni, invadand faleza cu pietriș gros si bolovănos .
Astfel, acolo s-a format un loc  numit Place de la Grève!

Piața asta deveni locul unde erau executati condamnații la moarte - prin  spânzurare, ardere pe rug, tragere pe roata... orori medievale, care mai de care mai înspăimântătoare.

Între doua execuții însă, cei aflati in cautare de lucru, veneau aici, regăsindu-se între ei, schimband pareri, legand prietenii de conjunctura dar, mai ales, in speranta unei posibilitati de castig, asteptandu-i pe cei care aveau nevoie de forța de munca.

«Faire grève » - a face greva - însemna deci "rechercher du travail" adică a caută de lucru!
Expresia « faire grève » - a face greva - in întelesul  ei de azi, a apărut abia in secolul al XIX. lea, odata cu nasterea proletariatului! 
Si totuși, oricât de greu ar fi de crezut, prima greva din lume, atestata documentar, a avut loc cu mult timp înainte de acel moment! 

Dupa informațiile găsite intr-un papirus, aflat azi în colecţia Muzeului Egiptului din Torino, spre finalul lungii domnii - de aproximativ 30 de ani - a lui Ramses al III lea, aproximativ in jurul anului 1151 î.Hr, in timpul lucrarilor din Valea Regilor,  meşterii şi muncitorii, care lucrau la monumentele comandate de faraon, au refuzat la un moment dat să mai lucreze.

Unul dintre scribii din satul in care traiau artizanii angajati, pe nume Amennakhte, a notat desfăşurarea zilnică a evenimentelor. Astfel, greva  a început în ziua a zecea a celei de-a doua luni de iarnă din anul 29 al domniei lui Ramses III, cand  „o echipă a trecut de cele cinci gărzi ale mormântului, spunând – Ne este foame, au trecut deja 18 zile din această lună [de când ar fi trebuit să îşi primească salariile] – şi s-au aşezat în spatele templului mortuar al lui Menkheperre
[Thutmose III].

Dezvoltarea tehnologica de dupa Marele Razboi a adus la nasterea proletariatului si a luptei pentru drepturi si conditii optime de lucru.

In timp, stipendiile considerabile acordate sefilor sindicatelor, ce s-au format in consecinta, au dus, la concentrarea atentiei asupra intereselor financiare ale muncitorimii si mai putin asupra conditiilor de munca.

In prezent lucrurile sunt asa de grave incat toate antreprizele par a fi falimentare...
De unde vor scoate  bani? 
Poate din... tiparnite, o solutie creatoare de inflatie, un fel de  
bandaj pus peste o buba infectata!
Dar...


vineri, 4 mai 2018

MISTERELE PARISULUI (5)

AI FOST LA PARIS  
SI 
NU AI GUSTAT  UN ... CROISSANT ADEVARAT?
NICI NU STII CE AI PIERDUT!




Este stiut ca Franta, in oferta ei turistica, are inclusa, cu mare succes, GASTRONOMIA. 
Francezii insisi adora vacantele gastronomice, un gen de circuit prin locurile unde exista bucatari celebri si pot savura mancarurile lor premiate!

Daca vii aici si nu esti dispus sa apreciezi mancarea lor... esti privit cu condescendenta, luat drept... "peizan", un calificativ care, in franceza, suna ceva mai dragalas decat... "taran" in limba noastra... oraseneasca! 
(In paranteza fie spus, sa-l faci taran pe un oarecare din Bucuresti... este o insulta adusa taranului roman!)

REGELE SEFILOR BUCATARI, cel care a facut din gustul rafinat, dragostea si talentul francezilor pentru bucatarie  o chestie de mandrie nationala, a fost PAUL BOCUSE - care s-a stins din viata de curand si a carui inmormantare a fost 

absolut regala!

El  a popularizat bucataria franceza si i-a facut loc intre arte!
Azi, patisieri si bucatari  de succes sunt celebritati, fiind  tratati ca starurile de cinema - ba uneori chiar mai ceva! 

Résultat de recherche d'images
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/ce/Paul_Bocuse_2007_-2.jpg?download

Dar Paul Bocuse nu a fost patisier si nu are nimic a face cu... croissant-ul! 
Ca sa intru in subiect... mai  trebuie sa spun ca fiecare fel de mancare are aici o poveste. 
Si, evident, exista si o poveste  a croissant-ului, acest "franch touch" atat de cunoscut.

Legenda spune ca  minunatul corn facut dintr-un foitaj al carui aluat de baza are si drojdie,  isi trage originile din cu totul alta parte decat din Franta, fiind de fapt o patiserie de... import! 
Si unde mai pui ca, la inceput... nici nu era facut din foitaj!

Povestii mele pare sa i se potriveasca bancul acela cu Maiacovski si Radio Erevan! Daca nu-l stiti, vi-l spun:

Un ascultator intreaba Radio Erevan daca este adevarat ca Maiakovski a furat o masina. Radio Erevan raspunde:
- Nu, Maiakovski nu a furat o masina ci lui i s-a furat... dar nu o masina ci... o bicicleta! :)


Cam asa stau lucrurile si cu povestea mea!

Exista mai multe variante. Eu insa am ales-o pe cea care mi se pare mai... sic si in care imi place sa cred ca exista si ceva romanesc ! 

Asta pentru ca... croissant-ul se pare ca s-ar fi nascut in timpul razboiului austriaco-turc, in vremea asediului Vienei, cand Sobieski i-a infrant pe turcii lui Mustafa - desi acestia aveau o armata de trei ori mai mare decat a asediatilor! 
Si, dupa cata istorie stiu eu... au fost si romani pe acolo!

La 12 septembrie 1683, trupele de eliberare, o uniune numita "Liga creștina", cu 70.000 de luptători, sub conducerea regelui polonez Jan Sobieski, reusesc sa infranga oastea otomana.
Mustafa, conducatorul turcilor, lasase 5000 de mineri la portile Vienei, ca sa sape niste galerii menite sa surpe zidul de aparare al orasului. Numai ca planul turcilor a esuat lamentabil.

Se spune ca reusita bataliei decisive s-a datorat unui... brutar vienez, pe nume Adam Spiel, care, sculat in crucea noptii, asa cum fac toti brutarii, mergand spre cuptoarele de paine, a remarcat activitatea turcitor si a dat alarma. 
Astfel asaltul turcilor a fost respins. Planul turcesc de surpare a zidului a esuat si trupele otomane au fost respinse, retragandu-se in dezordine!

In cinstea victoriei, brutarul erou a facut niste cornulete din aluat de cozonac ( kipferl) pe care le-a curbat usor, pentru a sugera sabiile turcesti, devenite inofensive prin infrangerea suferita, cornulete pe care le-a  oferit vienezilor.

Astfel s-ar fi nascut aceasta patiserie, a carei istorie este legata de cea a turcilor dar care nu are nimic cu... semiluna lor! 

Insa ce legatura sa aiba cornuletul cu Parisul, orașul unde, in mod traditional, se poate manca cel mai bun croissant din lume? 
(Élisabeth Vigée Le Brun — http://www.ladyreading.net/marieantoinette/big/marie167.jpg)

Marie-Antoinette de Austria, regina a Frantei si sotie a lui Louis (Ludovic) al XVI.lea, este cea despre care se spune ca ar fi adus in Franta cornuletul vienez si l-ar fi popularizat - desi sunt dovezi ca produse de patiserie in formă de semiluna au existat inca din secolul al XVI-lea la banchetele regale. 

In secolul al XVIII-lea, croissant-ul era totusi doar un corn din aluat de paine imbunatatit!

La Paris, primele croissante sunt vandute in brutaria vieneza de pe Rue de Richelieu, la numarul 92, deschisa de  austriecii August Zang si Ernest Schwarzer, in anul 1837. 
Produsele lor - Kipferl-ul (in forma de croissant) si Kaisersemmel-ul (painica imparatului) - au inspirat o multime de imitatori. 

Asa se face ca, in anul 1850 croissant-ul ajunge sa fie citat ca o varianta de paine potrivita micului dejun.

La inceputul secolului XX, brutarii parizieni au deschis mai multe brutarii in care se vindeau asa -numitele "viennoiseries", prajituri vieneze,  avand ca baza aluaturi dulci facute cu unt!

La Boulangerie viennoise en 1909 (quand Philibert Jacquet en était propriétaire)
source: https://fr.wikipedia.org/wiki/Croissant_(viennoiserie)

Louis-Ernest Ladurée, venit din sud, si-a deschis o brutarie la Paris, pe Rue Royale, la nr 16. 

In 1871, dupa un incendiu care i-a distrus brutaria, a tinut sa-si transforme magazinul intr-o patiserie. Ca sa fie mai eleganta, a incredințat decorarea ei lui Jules Cheret, care, la vremea aceea, era un faimos pictor și designer de postere. 
Soția sa, Jeanne Souchard, are ideea ca patiseria sa aibe si un Salon de Ceai!

Croissantele au cunoscut astfel un succes teribil, mai ales ca femeile puteau si ele sa iasa in lume! La vremea aceea femeile de buna conditie nu puteau intra oriunde , cafenelele fiind pentru barbati si, eventual, pentru "doamnele  ... de moravuri usoare!"

Dupa primul razboi, chiar daca "semiluna" se mai democratizase, ea a ramas totusi accesibila celor mai bogați, pentru ceilalți fiind o placere gartronomica rezervata anumitor perioade ale anului: la petreceri, zile de naștere, sarbatori religioase.  


Treptat, croissantul a devenit, ca si bagheta și Camembert-ul, unul dintre elementele de baza ale identificarii sau caricaturizarii francezului de mijloc, ca "accesoriu" nelipsit al unui mic-dejun servit in intimitate, intr-o cameră de hotel, sau inghițit in graba într-o cafenea.  
Si Francois Holande a actualizat imaginea!

Lupta de clasa a fost vizibila pana si la... croissante, caci bogatii le mancau pe cele cu unt - cu forma alungita - iar cei cu venituri mici se multumeau cu croissantele facute cu margarina! 

Daca intrati intr-o patiserie ori intr-o brutarie si vreti croissante, sa stiti ca si azi cele cu unt sunt drepte si cele cu margarina sunt in forma de semiluna!

Prima reteta de croissant data publicitatii dateaza din anii 1920 si asta coincide cu perioada cand, in fine, croissantul francez cunoste succesul ramas pana azi!

In Larousse-ul gastronomic (caci francezii au si asa ceva!) croissantul este inscris abia in 1938!  

" mon péché mignon!"
Ia, uitati-va, ce drum lung are afirmarea si succesul sanatos!

In familie, noi consumam  "croissante" la micul-dejun al zilelor de sarbatoare si aniversarilor! 
Asta nu pentru ca am fi prea saraci ci pentru ca au enorm de multe calorii...

Personal, ador aceasta "viennoiserie"!
Ma gandesc de fiecare data cat a fost de genial brutarul care a gasit o atat de delicioasa varianta la painea cu unt!

Si, desi stiu ca e TOTAL INTERZIS,  imi asum riscul  si ma bucur de un croissant si o cafea cu lapte... cam o data pe luna!  "C'est mon péché mignon!"

Si acum, sa va dau 5 adrese unde se spune ca se gasesc cele mai bune croissante din Paris:

8 rue Monge, arr.5 Paris si 69 rue Monge, arr.5 Paris
134 rue de Turenne, arr.3 Paris;
16 Rue Mouffetard, arr.5 Paris;
22 rue Caulaincourt, arr.18 Paris.

Va doresc sa le degustati! Merita! 

Dar aveti grija: croissantul adevarat nu tine pana a doua zi,  mai exact, nu mai este la fel de delicios!

Sa aveti parte de ele! :)